Teama de 10 Mai

 

10 Mai 1886 - ziua în care Domnitorul Carol a sosit în România ca Principe. 10 Mai 1887 - ziua în care România şi-a declarat independenţa. 10 Mai 1881 - ziua în care Carol I a fost încoronat ca Rege al României.

Această dată, care reprezintă adevărata noastră zi naţională, a fost scoasă din cărţile de istorie, profitându-se de diferenţa de 12 zile din calendarul “pe stil vechi” şi cel pe “stil nou”. Toate datele din secolul al XIX-lea figurează în manualele pre sau postdecembriste cu ambele notaţii, numai 10 Mai apare doar ca 22 mai, zi care românilor nu le spune nimic. Această mistificare, care dovedeşte “teama de 10 Mai” a celor ce au condus România spre dezastru timp de mai bine de o jumătate de secol, se regăseşte la tot pasul. De exemplu, în volumul în limba engleză A History of Romania, editat în 1996 şi distribuită ambasadelor României în străinătate, autorii au dat pentru cele trei evenimente citate o singură dată, cea de 22 mai. La fel, ziua noastră naţională apare “transformată” şi în traducerea Memoriilor Regelui Carol I, apărută în 1994, ori în albumul “România - istorie în documente”, apărut în 1992. Apare astfel clar, încă o dată, intenţia desfiinţării lui 10 Mai şi, o dată cu această zi, a chiar istoriei noastre.

(M.F.M.)                           Nr. 3385/10.05.2001 din România Liberă

 

 

 

Stimaţi prieteni,

 

În zilele de când Familia Regală este în România,  şi s-a aflat acasă la Săvârşin, noi aici am urmărit cu sufletul la gură ştirile de la radio Europa Liberă sursa principală şi din ziarul Lumea Liberă ce apare la New-York, despre vizitele făcute.

Că totul a fost zgârcit ne pare rău, am fi vrut , am fi dorit ca televiziunea, ziarele să fie pline cu reportaje şi fotografii la tot pasul unde Majestatea Sa era prezent. Dar...

Ştiu, se va răspunde: protocolu-i protocol!!

Dar de ce lumea, cetăţeanul simplu nu este lăsat să fie cât mai aproape de Majestatea Sa, de Regina Ana? Această modalitate de restricţie este pură comunistă, ceauşistă şi iliesceană.

Sigur autorităţile conducătoare de astăzi şi-au adus aminte de memorabila vizită făcută de Majestatea Sa cu ocazia Sf. Paşti în anul 1992, când la Bucureşti milioane de oameni l-au sufocat pur şi simplu pe Regele nostru în dragoste, în simpatie. În cei cincizeci de ani de la despărţirea forţată de Regele nostru, cărui conducător comunist i s-a făcut o asemenea primire? Nici atunci când te scotea cu arcanul să-l întâmpini cu aplauze şi flori pe Ceauşescu, nu se adunau nici 1-2% din câţi au fost în acele zile de neuitat la Bucureşti.

Acum cred şi sper că puţin s-a intrat în normalitate. Măcar că Majestatea Sa de acum înainte nu mai este obligat să-şi plătească cazarea în propria-i casă! Acum, conducerea României, egal că-i Iliescu ori altul, nu trebuie să umble cu jumătăţi de măsură, ci simplu trebuie ca Regele să fie pe Tronul României cum a fost până la nefasta zi de 30 Dec. 1947, la abdicarea forţată.

Românii sunt sătui de Republică, egal că a fost ea populară sau socialistă, românilor şi României le trebuieşte Monarhie Constituţională.

De Ziua Eroilor am fost la Soultzmatt în Alsacia pentru a-i cinsti pe cei ce şi-au dat viaţa pentru neam şi ţara lor, pe cei şapte sute de ostaşi români ce au luptat în primul război mondial şi luaţi prizonieri şi care aici în Valea Păstorului în Cimitirul Militar Român (1914-1918) şi-au găsit odihnă veşnică.

În anul 1920 Cimitirul a fost inaugurat în prezenţa Reginei Maria a României. Pe placa centrală a înaltei cruci de piatră ce domină acest cadru impresionant cufundat în adâncă linişte, sunt scrise cuvintele: “Soldaţi români, departe de patria voastră pentru care v-aţi sacrificat, odihniţi-vă în pace, sub o aureolă de glorie, în acest pământ ce nu vă este străin.” Maria – Regina României.

Mereu ne gândeam la Dumneavoastră şi la toţi ce sprijină monarhia şi pe Majestatăţile Lor, la tot ce aţi făcut pentru ca iubiţii noştri, să se simtă cât mai bine în Ţara Lor, acasă la Ei.

Poate televiziunea din Arad, poate persoane particulare au filmat această vizită regală, să fie pusă pe o casetă video ce trebuie văzută de cât mai mulţi, egal în România sau oriunde în lume.

Sunt sigur că în numărul viitor al “Coroanei de Oţel” întreg ziarul va fi dedicat Majestăţilor Regale.

Pentru tot ceea ce aţi făcut, face-ţi şi veţi mai face, sincere felicitări.

Bunul Dumnezeu să vă dea o sănătate de fier, tuturor colaboratorilor şi susţinători ai Regelui, a monarhiei româneşti.

 

Cu aleasă stimă,

Margareta şi Drăgan Ovesea

 

 

Back