NIHIL SINE DEO

- Istoria regilor nostri –

LEAGANUL DINASTIEI HOHENZOLLERN

La inceputul acestui album documentar, va poftim la o calatorie in Germania de sud-vest, in patria de obarsie a ilustrei familii de Hohenzollern. Cuvantul Hohenzollern despartit, in limba germana, inseamna: Hoch-inalt, varf; zollern- colina. Deci inalta colina, sens care corespunde pe deplin virtutiolor marii case nobiliare germane al Hohenzollernilor, recunoscuta in intreaga Europa ca a dat generatii de personalitati ale istoriei medievale si moderne, intre care si Dinastia Regala Romana (Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I).

Calatorind pe Dunare, din Romania (tara de la varsarea fluviului in Marea Neagra, unde au domnit opt decenii aceasta Dinastie) inspre Apus, pe firul serpuitor al apei curgatoare, ajungem la poalele Muntiilor Padurea Neagra, de la granita franco-germana.

Aici, la intretaierea paralelei 48 cu meridianul 8, izvoraste Dunarea (Donau) din Padurea Neagra. Ceva mai la vale, intr-o zona colinara inalta, Dunarea e tot atat de lata ca si Dambovita la Bucuresti ori Bahluiul la Iasi. Ca un pui de balaur miscandu-se la soare, aluneca linistita, sclipitoare, dar cu ocolisuri capricioase, pana ce incolaceste o stanca uriasa din Suabia, pe care rasfata un “cuib de vulturi”. Este Castelul Sigmaringen unul din cele doua leagane de piatra ale neamului puternic al Hohenzollernilor. Sus si auster, zidit direct pe stanca, acest Castel medieval e vechi de 1000 de ani si trainic precum o fortareata inexpugnabila.

Se spune ca Napoleon I Bonaparte cand a vazut prima oara acest castel magnific, s-a minunat intreband: - dar cuibul acesta batran ce o mai fi?

- - Este cuibul Aquilei Negre, Sire! I-a raspuns marele general Nex.

Cum se stie, Aquila Neagra este cel mai inalt Ordin si symbol al Casei Regale Prusiene, care a fost instituit de catre Friederich I, la 1701.

Castelul si orasul Sigmaringen faceau parte din micul principat Hohenzollern, stapanit de catre CAROL ANTON (tatal Regelui Carol I), care a acceptat de buna voie (fara razboi) Unirea la Prusia in 1850.

In acest castel si din aceasta viata viteaza de aristrocrati cu “sange albastru” s-au nascut Regii Romaniei, Carol I si Ferdinand I.

Un vizitator roman l-a Sigmaringen, prof. V. D. Paun, scrie in “Romania Libera” din 20.04.1889:

“… Si zidurile acestea nepieritoare, cate generatii de barbate ilustrii in istoria medievala si moderna n-au vazut nascandu-se pe scena lumii si stingandu-se pe rand, dupa ce si-au lasat numele scrise pe dansele, inconjurate cu nimburi de raze! Cand privesti, in Sala Strabunilor, chipurile zugravite in picioare ale Hohenzollernilor – Sigmaringen, de la Tassilo pana la Carol Anton, parintele Regelui nostru Carol I, si cand te gandesti cat suflet a dat viata lor evenimentelor petrecute in cursul atator viacuri, cat le datoreste cultura Germaniei, un sentiment de respect adanc te patrunde, de admiratie nespusa te cuprinde si te socotesti madru, ca roman, sa vezi coroana marilor voievozi ai Tarii tale impodobita cu steaua purtata de atatea frunti auguste.

Si cate comori de arta – picturi, vase scumpe, armaturi de eroi, o biblioteca vestita – toate adunate, bucata cu bucata, pastrate sute de ani, cu piosenie, crescute cu sacrificii grele, banesti de fiecare Hohenzollern stapanitor al micului principat, anexat inca din 1850, la Prusia, prin cedare de buna voie si pentru marirea patriei! Cate avutii de tot soiul in boltile acestui palat si cate virtuti domestice n-au adapostit incaperile sale nenumarate! Caci Hohenzollernii nu si-au risipit niciodata nici averile, nici titlurile de glorie, mostenite din spita in spita, precum au facut atate4a alte case princiare din Europa”.

ORIGINEA FAMILIEI DE Hohenzollern (GENEALOGIA)

Cum se vede in Tabelul Genealogic ce urmeaza, dupa traditii, aceasta familie nobiliara isi are originile, pe scara timpului in stravechea familie romana ptriciana DE COLONNA (270 d.h.). Colonna vine de la columna sau crucea pe care a fost rastignit Domnul nostru Iisus Hristos, iar un membru al acestei familii ar fi adus o bucata din cruce, dand numele ei familiei sale. Nobila familie de Colonna a avut un rol insemnat in evul mediu, in timpul tulburarilor de la Roma.

Tot din aceasta familie au facut parte papii: Marcelus IV, Sixtus III si altii.

Dupa alta traditie, Hohenzollernii ar fi de origine italica si ar descinde din vechea familie lombarda DE COLLALTO. Asemanarea cuvintelor Collalto si Hohenzollern este perfecta, deoarece cuvantul Collalto despartit in limba italiana, inseamna: coll-ine sau colle-colina, alto-inalt, varf.

Dupa a treia traditie, cel mai vechi strabun al ramurii De Hohenzollern, care traia pe la anul 800 si care ar fi zidit castelul genealogic de Hohenzollern, ar fi fost contele Tassilo de Suabia.

Aceasta famile ar fi avut rangul de duce chiar din sec. al IX-lea (a dat doi duci la tronul Suabiei).

Ramura de Hohenzollern dateaza, deci din timpuri foarte vechi putand spune ca este cea mai veche, mai nobila si mai glorioasa familie din Europa. Din aceasta s-a desprins, in linia franconiana – Dinastia Imperiala Germana si, in linia suabiana – Dinastia Regala Romana.

SIGMARINGEN – CUIBUL AQUILEI NEGRE

Intrand printre stanci gigantice, Dunarea se incolaceste deodata incat nu-i lipseste mult sa inchida o circumferinta.

Orasul Sigmaringen se afla in centrul format de cursul capricios al fluviului, pe partea lui dreapta.

De mai bine de 400 ani se afla aici, in permanenta, resedinta familiei auguste de Hohenzollern-Sigmaringen. Oadata cu trecerea tarilor Hohenzollerne la Prusia, in 1851, orasul devine capitala provinciei.

Aproape de varful unei stanci se afla antica cetate romana SIGMAR, in inima muntelui, astazi Cetatea Sigmaringen, al doilea leagan al Zollern-ilor (primul fiind la nord: orasul Hechingen). Sigmar a fost un nobil suab care a cucerit orasul si a construit peste zidurile romane actualul castel (sec. al IX-lea). Legenda spune ca acest conte sau sef de razboinici ar fi fost intemeietorul cetatii.

Castelul apartine ramurii suabiene de Hohenzollern, din sec. al XVI-lea. Dupa razbiul de 30 de ani, se fac mari lucrari de reparatii. Principele Meinrad I (1638-81) reconstituie partea de Nord. Principele Iosif Frederich (1715-69) construieste intrarea pana la turnul cel mare. Principele Carol Anton reface in intregime castelul: camere luxoase, sali de serbari, saloane pentru Imparatul si Regele Germaniei, Casa Artelor, turnul de apa, un grajd frumos. Din nenorocire, la 17.04.1893, un incendiu izbucni, prefacand in cenusa multe lucruri de valoare. Insa partea incendiata a fost repede restaurata si inzestrata cu statuiete, bibelouri, tablouri de arta, carti rare, vase scumpe, arme, armaturi ale eroilor familiei. Sala Strabunilor este superba. Deviza NIHIL SINE DEO (Nimic fara Dumnezeu) indica respectul pentru Suprema Frota si a fost preluata de catra Dinastia Romana. De altfel, multe elemente din fortareata natala au fost folosite, de catre Regele Carol I si in superbul sau Castel Peles din Sinaia.

Victor Bradu Ghitulescu in impresionantul album – documentar CARTEA DE AUR, 70 de ani de la intemeierea Dinastiei Romane (1866-1936) M.S. Regele Carol II, descriind cu lux de amanunte si minunate ilustratii genealogia acestei case aristrocratice germane, ne ofera o multume de impresii de vizitator, din care decupam:

…Pe un drum placut si presarat pe de o parte si alta cu brazi si alte frumoase plantatii, drum care urca muntele castelului Sigmaringen … dupa o jumatate de ora se infatiseaza in dreapta prima parte a castelului si cea mai veche, numita ”cetatea cavalerilor”. Ea este compusa din mai multe camere … Odinioara, aici erau locuintele cavalerilor … In acelasi corp, se afla mareata sala a panopliilor cu arme din toate timpurile.

Drumul catre castel trece printr-un gang, care leaga biserica de castel, in extremitatea caruia apare, in fata, impozanta poarta principala…

Deasupra marii porti se afla un Votiv – basorelief – in piatra artistic executat de mari sculptori ai vremurilor … Votivul are stilul Renasterii… Deasupra Votivului se afla stema de Hohenzollern, iar mai sus un episod din istoria germana: Contele de Habsburg, care asedia orasul Basel, primeste prin Friederich de Hohenzollern, burgraf de Nurnberg, stirea ca a fost ales Suveran in oct. 1273.

BIBLIOTECA numara 30.000 de volume, precum si hristoavele castelului. Principele Carol Anton era un mare colectionar de carti si obiecte de arta.

MUZEUL, din aceasta uriasa cetate princiara este, de asemenea, de o rara bogatie. Sculpturile in bronz numara 12.000 exemplare. Tablouri artistice picatate pe sticla primitiva, goblenuri extraordinar de fine si enorm de scumpe, arme, diverse armuri incrustate cu aur, mobile sculptate datand din Evul Mediu, Epoca Renasterii, sobe din acea epoca avand caramida pictata, un numar considerabil de opere, din toate artele, ale celebrilor maestrii ai timpurilor ca Tiziani, Durer, Cranach, Holbein.

Principele Carol Anton de Hohenzollern a imbogatit mult acest muzeu. De altfel, acest gust a fost mostenit si de fiul sau, Regele Carol I cel Intelept al Romaniei. Desigur, dumnevoastra, care cititi aceste randuri, ati vizitat Castelul Peles din Sinaia si ati ramas uimiti de frumoasele colectii de arta si mai cu seama de valoroasele tablouri de acolo, intre care si un Rubens…

Acest cuib de aquile din Sigmaringen este leaganul marilor nostrii regi.

Aici s-a nascut, la 20.04.1839, Carol I, domn si apoi rege al Romaniei.

Aici a vazut lumina zilei, la 24.08.1865, nepotul sau de frate Ferdinand I primul rege al Romaniei Intregite.

De pe terasele din turnurile cetatii aflate la inaltimi ametitoare, se aude pana sus curgerea furioasa a Dunarii, vazandu-se la Apus coturile ei, pana la Padurea Neagra, mde unde izvoraste. Iar spre Sud, se zaresc – in zilele azurii – crestele de zapada ale Muntilor Alpi din Elvetia. In aceasta regiune muntoasa, cu oameni buni, primitori si veseli, se afla Tara Hohenzollerniana, unde au existat cele doua mici principate (in jurul oraselor Sigmaringen si Hechingen), incorporate pasnic in marele stat prusac, la 1850.

Aici isi au originea nobila regii notrii din Dinastia Romana.

Sa mai adaugam ca Principele Carol Anton, tatal regelui Carol I si bunicul lui Ferdinand I, era ruda apropiata cu regele Friederrich Wilhelm IV al Prusiei, precum si cu fratele acestuia Principele Wilhelm de Prusia, care devine mai tarziu Imparat al Germaniei. Acestia provin din ramura franconiana Hohenzollern, care-si avea capitala principatului in orasul Hechingen, la nord de Sigmaringen. Regele Friederrich Wilhelm IV al Prusiei si sotia sa Elisabeta au ordonat in 1856 reconstructia maiestrosului castel de pe muntele Zollern-Zollerberg (890m altitudine). In 1867 are loc inaugurarea minunatului castel in prezenta noului Rege Wilhelm I si a Principelui Carol Anton, ilustrii reprezentanti ai augustei familiei Hohenzollern.

Asa se explica sprijinul acordat de Casa Imperiala Germana lui Carol I, domnitor si apoi rege al Romaniei. Exista o inrudire de sange intre cele doua ramuri ale familiei Hohenzollern. De pilda, Imparatul Wilhelm al II-lea, la 10 mai 1891, il socotea pe Regele Carol “amic, var si frate”.

Boris Craciun

“Lumea Libera” New York

Back