Locul pe care îl veţi ocupa în istoria poporului român depinde de dumneavoastră, de măsura în care respectaţi adevărul şi istoria poporului român, de măsura în care contribuiţi la înlăturarea minciunilor aruncate asupra poporului român timp de 45 de ani de comunism.

Neoficiale, dar încurajate de oficialităţi, în România se sărbătoresc Valentine’s Day, Halloween Day, în timp ce au fost folosite tot felul de tertipuri (Ziua Europei, vizite oficiale) pentru a se trece sub tăcere: Independenţa de Stat a României.

Liderii comunişti, deveniţi peste noapte "democraţi originali", vicleni şi lipsiţi de ruşine, vor spune că avem o sărbătoare la 1 decembrie.

Parlamentarii pesedisto-peremişti, au gafat din nou, coalizându-se în respingerea moţiunii ca ziua de "10 Mai" să fie declarată drept SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Cu reprezentanţi al căror nume îmi este silă să-l scriu, rezultatul nu putea fi altul. Săraci în cunoaşterea adevărată a Istoriei noastre (probabil cunoştinţele lor s-au oprit la scrierile lui Mihail Roller) şi numai puţin săraci cu duhul (pe care nici Dumnezeu nu îi poate ierta) au ignorat faptul că ziua de "ZECE MAI" intrase în conştiinţa poporului român ca zi crucială a istoriei noastre. Ziua de ZECE MAI ziua independenţei naţionale, declarată ca atare prin actul regal din 10 mai 1877 sub semnătura Regelui Carol I şi a ministrului său de externe Mihail Kogălniceanu, a fost propriu zis ziua de naştere a unui Stat român independent. A fost cunoscută şi recunoscută de cancelariile statelor democrate, chiar şi după ce regimul comunist s-a instalat la conducerea ţării prin mijloacele pe care nu le putem uita. Destul să amintesc aici mesajul Preşedintelui Dwight D. EISENHOWER adresat poporului român în anul 1954, ce se va publica mai jos, odată şi cu Mesajul lui John Foster Dulles Ministrul Departamentului de Stat al S.U.A.

Nu m-ar surprinde insensibilitatea celor pironiţi astăzi la conducerea României, la cele două mesaje, ştiindu-i cât sunt de "încremeniţi în proect" (cum s-ar exprima D-l Gabriel Liiceanu) soldaţi credincioşi ai comunismului "neintinat" şi glorios, care va rămâne astfel până la plecarea din această lume, după cum s-a exprimat unul dintre ei.

Documente

"De acest 10 Mai 1954 ţin să trimit Poporului Român un mesaj de prietenie şi speranţă".

Astăzi, ţin cu cea mai adâncă convingere să afirm din nou acest scop al nostru.

"Preşedintele Eisenhower, în discursul rostit la 16 aprilie 1953, în faţa Asociaţiei Ziariştilor Americani, a declarat că unul din principiile politicii Statelor Unite pe care acestea le au ţintă în faţa ochilor este deplina independenţă a naţiunilor din răsăritul Europei.

Este convingerea mea, că această tărie de caracter şi această perseverenţă, care au servit poporul român cu atâta succes în întreaga lui istorie, vor continua să-l servească până îşi va recâştiga adevărata independenţă de care în trecut a fost, pe bună dreptate, atât de mândru."

În toamna anului 1945 mă găseam în Bucureşti. Într-una din zile (dimineaţa) îl întâlnisem pe colegul meu Mircea Ionniţiu, în acel moment secretar particular al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României. Între altele mi-a spus: "vezi că în Bucureşti circula un emisar al preşedintelui USA Hary Truman, ziaristul Mark ETHERIDGE redactor la ziarul american "Louisville Courier" într-o misiune de aflare a realităţilor cu care se confruntă românii, având în spate armata de ocupaţie sovietică.

Informaţiile culese de emisarul american în urma convorbirilor cu diferiţi reprezentanţi ai partidelor politice de diferite nuanţe au fost cuprinse într-un raport, de care românii iau cunoştinţă abia acum, fiind publicat în volumul "MISIUNEA ETHERIDGE ÎN ROMÂNIA" sub îngrijirea d-lui Ulrich Burger, tradus în limba română de Doamnele Florica Mateiaş şi Raluca Schiau şi publicat în de Editura Academia civică.

Misiunea ziaristului (se pare nu foarte apropiat al preşedintelui Truman) nu s-a rezumat doar la convorbirile cu notabilităţile politice ale momentului ci şi la sondajele inopinate cu simplii cetăţeni luaţi la întâmplare de pe stradă în autoturismul cu care se deplasa emisarul. Numai astfel s-a putut constata "simpatia marii majorităţi a românilor pentru aliaţi în special pentru cei occidentali" cum se notează în raport.

O carte care trebuie citită. O recomand.

Back